Free Essay

Elaborare de Politici Publice

In: Other Topics

Submitted By eseu
Words 7156
Pages 29
1. prezentarea domeniului de elaborare a politicii publice

1. prezentarea institutiei responsabile

MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI - MDRT Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) are ca principale domenii de activitate planificarea, dezvoltarea teritoriala nationala si regionala, cooperarea transfrontaliera, transnationala si interregionala, urbanismul si amenajarea teritoriului, construirea de locuinte, turismul. MDRT gestioneaza 48 de programe finantate din fonduri europene si nationale: Programul Operational Regional 2007-2013 (REGIO), programe de cooperare teritoriala europeana, programe PHARE - Coeziune economica si sociala, programe PHARE - Cooperare transfrontaliera, programe pentru dezvoltare teritoriala, construirea de locuinte, reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, consolidarea cladirilor cu risc seismic, dezvoltarea infrastructurii rurale, construirea de sali de sport si de camine culturale. De asemenea, MDRT gestioneaza in domeniul turismului 2 programe care vizeaza dezvoltarea infrastructurii turistice si promovarea turistica a Romaniei.

1.2 TURISMUL IN ROMANIA

Turismul in Romania se concentreaza asupra peisajelor naturale si a istoriei sale bogate. Traversata de apele Dunarii, Romania are un scenariu sensibil, incluzand frumosii si impaduritii Munti Carpati, Coasta Marii Negre si Delta Dunarii, care este cea mai mare delta europeana atat de bine pastrata. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo traiesc si mentin pentru sute de ani tradiitiile. In Romania este o abundenta a arhitecturii religioase si a oraselor medievale si a castelelor.

A ) Zone turistice

[pic] In ultimii ani, Romania a devenit o destinatie preferata pentru multi europeni (mai mult de 60% dintre turistii straini provin din tarile membre UE), rivalizand si fiind la concurenta cu tari precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Statiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp si Mamaia (numite uneori si Riviera Romana) sunt printre principale atractii turistice pe timp de vara. In timpul iernii, statiunile de schi de pe Valea Prahovei si din Poiana Brasov sunt destinatiile preferate ale turistilor straini. Pentru atmosfera lor medievala si pentru castelele aflate acolo, numeroase orase transilvanene precum Sibiu, Brasov, Sighisoara, Cluj-Napoca sau s au devenit niste importante puncte de atractie pentru turisti. De curand s-a dezvoltat si turismul rural ce se concentreaza asupra promovarii folclorului si traditiilor. Principalele puncte de atractie le reprezinta Castelul Bran, manastirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Sapanta. Alte atractii turistice importante din Romania sunt cele naturale precum Delta Dunarii, Portile de Fier, Pestera Scarisoara si inca alte cateva pesteri din Muntii Apuseni [pic] B ) Activitatea turistica

Activitatea turistica apare ca o cursa intre solicitari si potential, intre cerere si oferta.
Cererea turistica este impulsionata de factori ca: motivatiile turistice, cum sunt: tratamentul, imbogatirea nivelului de cunostinte, sportul, vanatoarea, vizitele la rude sau la prieteni, intalniri sau congrese, afaceri, distractii si agrement etc; existenta timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale si partea destinata pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivatii turistice. Oferta turistica depinde de posibilitatile unei zone sau tari si anume de: conditiile naturale (relief, clima, flora, fauna etc); valorile istorice si culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri si folclor; constructii industriale si culturale, care prezinta interes pentru turisti; baza materiala: unitati de cazare, de alimentatie, mijloace si cai de transport, baze de tratament, de agreement.

C ) Contributia turismului la PIB

Industria de turism si calatorii din Romania va produce, in 2011, in mod direct circa 6,2 miliarde lei noi (1,8 miliarde dolari) din Produsul Intern Brut (PIB), reprezentand 1,9 la suta din total, potrivit raportului de tara asupra turismului romanesc realizat de World Travel & Tourism Council (WTTC). Sectorul economic mai larg al segmentului de turism este asteptat sa contribuie cu 15,5 miliarde lei noi (4,6 miliarde dolari) sau 4,8 la suta din PIB in acest an. Pe termen lung, asteptarile pentru cresterea PIB-ului din turism si calatorii sunt pozitive, in opinia WTTC (Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor), depasind 6,7 la suta crestere reala anuala pana in 2016. in aceeasi perioada se prevede ca PIB-ul economiei din sectorul turism si calatorii sa atinga 5,8 la suta din total sau 48,4 miliarde lei noi (7,9 miliarde dolari) la nivelul anului 2016, scrie Rompres. Potrivit WTTC, turismul si calatoriile in Romania au avut un parcurs dificil in ultimii zece ani, exprimat in sosiri internationale. In afara unei usoare cresteri in 1999, care si-a mentinut nivelul in 2000, sosirile au avut un declin continuu, desi caderea din 2001 si 2002 reflecta declinul economic mondial dupa evenimentele din 11 septembrie 2001.. Printre competitorii sai, reprezentanti in special de tarile vecine sau apropiate de granitele sale, Romania a avut cea mai mare rata de crestere in sosiri in perioada 2003 - 2004, desi primeste mai putini vizitatori decat Polonia si Ungaria. Marea majoritate a sosirilor internationale in Rominia provin din Europa. Din anul 2000, aproximativ 95 la suta dintre vizitatorii din fiecare an provin de pe continent. Dintre acestia, un numar in crestere - 75 la suta conform cifrelor din 2004 - reprezinta cele cinci tari cu care Romania se invecineaza. Printre cele 15 tari ale Uniunii Europene, cele mai mari piete pentru Romania sunt Germania, Italia, Franta, Austria si Marea Britanie. In afara de Europa, principal piata internationala a Romaniei este Statele Unite ale Americii, care a aratat o crestere constanta din 2000, pana la peste 100.000 de sosiri in 2004, dar si in urma constientizarii faptului ca Romania este mai mult decat o destinatie de Tip "Dracula", se arata in raportul WTTC. In ceea ce priveste veniturile din turism si calatorii, Romania este mult in urma Ungariei, Cehiei sau Croatiei, desi numarul vizitatorilor straini creste. In 2004, Romania a incasat din turism venituri de 505 milioane euro - 23 la suta din cele inregistrate in Bulgaria, 12 la suta din cele inregistrate in Ungaria si Cehia, si doar sapte la suta din veniturile Croatiei. Potrivit raportului, multi vizitatori nu stau peste noapte in Romania sau nu cheltuiesc cu cazarea in timp ce se afla in tara. Totusi, in 2005 Romania a inregistrat pentru prima data dupa 1990 un excedent in balanta de plati privind activitatea turistica, de circa 150 milioane de euro. Conform WTTC, piata interna traditionala a condus turismul din Romania si inca joaca un rol important. Scaderea turismului intern a fost provocata de concurenta cu tari precum Grecia sau Turcia, cu zboruri ieftine si tarife care provoaca plecarea turistilor autohtoni din Romania. Totusi, in termeni reali, pe plan intern activitatea turistica se afla in crestere. O alta cauza pentru plecarea turistilor romani in Croatia, Grecia sau Turcia o constituie ruinarea facilitatilor balneare, care a condus la scaderea turismului pe acest segment. Acesta a precizat ca raportul va sta la baza strategiei nationale de turism, care va fi finalizata in luna aprilie, astfel incat strategia in domeniul turismului sa fie complementara cu planul national de dezvoltare. Raportul WTTC a fost realizat in colaborare cu reprezentanti ANT si statisticieni din Romania pe o perioada de sase luni. Foarte multe tari care au realizat strategii de crestere impresionante in domeniu au pornit de la astfel de rapoarte ale WTTC, cum este cazul Croatiei sau Indiei.

1. 3 Date statistice si analize

Romania dispunea in anul 2002 de 3.250 capacitati de cazare turistica, continand 105.425 camere care pot gazdui pana la 282.806 persoane. Capacitatile de cazare turistica includ hoteluri, hanuri (moteluri), vile si cabane turistice, pensiuni agro-turistice, campinguri, sate de vacante, bungalouri, tabere de elevi si prescolari si spatii de cazare pe nave. Hotelurile detin cea mai mare pondere in capacitatile de cazare, respectiv 161.528 locuri (57,1%), urmate de taberele de elevi si prescolari cu 41.400 locuri (14,6%), campingurile cu 25.774 locuri (9,1%) si vilele turistice cu 21.205 (7,5%). In ceea ce priveste calitatea facilitatilor de cazare turistica, cel mai mare numar de locuri (58,4%) il detin nivelurile de doua si trei stele, ceea ce indica un nivel mediu al calitatii structurilor de cazare. Nivelurile de o stea si cele neclasificate detin o pondere de 39,1% din numarul camerelor si sunt considerate necompetitive la nivel international. Confortul superior oferit de camerele de patru si cinci stele este foarte mic, de numai 2,5%. Statul detine mai mult de jumatate din structurile de cazare sau unitatile de cazare turistica (53%), reprezentand 69,8% din capacitatea de cazare a numarului de persoane, iar sectorul privat detine numai 35,3% din unitati, respectiv 19,1% din capacitatea de cazare a numarului de persoane. Avand in vedere densitatea hotelurilor si a capacitatilor de cazare, zona litoralului, exceptand Constanta, detine cel mai mare numar de unitati de cazare turistica, respectiv 41,8% Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativa in Romania (280.000 locuri de cazare), comparativ cu alte tari cu realizari remarcabile in domeniul turismului (Cehia, Croatia, Polonia, Ungaria s.a.). Practicarea unui turism de masa insa, a facut sa predomine unitatile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul romanesc depaseste 80%). Desi Romania dispune de cea mai mare capacitate de primire turistica intre tarile Europei Central-Estice (3.338 unitati de cazare), ea ocupa ultimul loc la indicatorii „numar turisti" cuprinsi in unitatile de cazare si numar innoptari. Numarul unitatilor de cazare a crescut in ultimii zece ani cu aproximativ 25%, in special datorita aparitiei unor noi forme de cazare (pensiuni rurale, urbane si agroturistice, hoteluri pentru tineret). Cu toate acestea, numarul locurilor de cazare pe toate tipurile de unitati si categorii, in ultimii zece ani, a scazut cu aproape 7% datorita retrocedarii imobilelor nationalizate (in special vile turistice) si schimbarii destinatiei unor structuri. In 2002, Romania dispunea de 272.596 locuri de cazare. Un proces vizibil se poate observa in ceea ce priveste nivelul de confort, deoarece multe capacitati de cazare turistica de trei pana la cinci stele au fost construite in capitala, la mare si la munte.
Tabel 1. Destinatiile preferate
|Destinatii preferate |
|2010 |Statiuni balneoclimaterice |Romani |3,820,672 |
| | |Straini |89,637 |
| |Plaje, faleze (excluzand Constanta |Romani |2,800,171 |
| | |Straini |133,900 |
| |Munte |Romani |1,578,441 |
| | |Straini |194,418 |
| |Zona Deltei Dunarii (incluzand Tulcea) |Romani |84,791 |
| | |Straini |23,914 |
| |Bucuresti si alte orase de resedinta(excluzand Tulcea) |Romani |3,548,207 |
| | |Straini |2,036,108 |
| |Alte localitati si rute turistice |Romani |1,452,272 |
| | |Straini |288,604 |
| |Total |16,051,135 |
|2009 |Statiuni balneoclimaterice |Romani |4,532,450 |
| | |Straini |92,237 |
| |Plaje, faleze (excluzand Constanta |Romani |3,368,552 |
| | |Straini |149,308 |
| |Munte |Romani |1,671,260 |
| | |Straini |186,808 |
| |Zona Deltei Dunarii (incluzand Tulcea) |Romani |94,565 |
| | |Straini |29,776 |
| |Bucuresti si alte orase de resedinta(excluzand Tulcea) |Romani |3,467,085 |
| | |Straini |1,926,225 |
| |Alte localitati si rute turistice |Romani |1,523,832 |
| | |Straini |283,312 |
| |Total |17,325,410 |
|2008 |Statiuni balneoclimaterice |Romani |5,207,233 |
| | |Straini |105,212 |
| |Plaje, faleze (excluzand Constanta |Romani |3,790,974 |
| | |Straini |215,446 |
| |Munte |Romani |1,997,729 |
| | |Straini |248,027 |
| |Zona Deltei Dunarii (incluzand Tulcea) |Romani |142,451 |
| | |Straini |31,904 |
| |Bucuresti si alte orase de resedinta(excluzand Tulcea) |Romani |4,307,816 |
| | |Straini |2,378,488 |
| |Alte localitati si rute turistice |Romani |1,920,534 |
| | |Straini |380,167 |
| |Total |20,725,981 |

Sursa: Institutul National de Statistica

In tabelul 1 putem observa o scadere considerabila a turistilor in Romania din anul 2008 pana in prezent. Atat romanii, cat si turistii straini nu mai gasesc atragatoare destinatiile din tara noastra.

Tabel 2 : Modalitati de transport folosite de turisti
|Mii de persoane |
|2010 |Mijloace de transport rutier |5906 |
| |Mijloace de transport feroviar |222 |
| |Mijloace de transport aerian |1216 |
| |Mijloace de transport naval |154 |
| |Total |7498 |
|2009 |Mijloace de transport rutier |5926 |
| |Mijloace de transport feroviar |208 |
| |Mijloace de transport aerian |1277 |
| |Mijloace de transport naval |164 |
| |Total |7575 |
|2008 |Mijloace de transport rutier |6885 |
| |Mijloace de transport feroviar |253 |
| |Mijloace de transport aerian |1462 |
| |Mijloace de transport naval |262 |
| |Total |8862 |

Sursa : : Institutul National de Statistica

Posibilitatile de deplasare a turistilor straini se pare ca au devenit o piedica, ajutand la micsorarea numarului de turisti din prezent comparativ cu cel din 2008. Tabel 3 : Grad de ocupare
|Tipul de cazare |Anul |
| |2008 |2009 |2010 |
| |Procente |
| | |
|Hoteluri |41.1 |33.6 |29.9 |
|Hoteluri pentru tineret |30.7 |Desfiintate |
|Hosteluri |24.2 |20.7 |17.6 |
|Studiorui |29.3 |20.8 |19.8 |
|Moteluri |25.6 |18.7 |18.7 |
|Hanuri |26.7 |12.5 |25.1 |
|Vile turistice |29.2 |23 |19.9 |
|Cabane |14.4 |10.8 |9.2 |
|Bungalows |26.3 |26 |15 |
|Sate de vacanta |19.7 |9.2 |7.5 |
|Locuri pentru camping |21.6 |20.7 |19.6 |
|Popasuri turistice |18.8 |16.3 |11.3 |
|Casute tip |24.2 |21.5 |6.2 |
|Campusuri scolare |21.3 |21.9 |17.6 |
|Pensiuni turistice |21.9 |16.6 |14.6 |
|Pensiuni agroturistice |18.4 |14.2 |12.4 |
|Spatii in nave de cazare |64.1 |68 |73.3 |

Sursa : Institutul National de Statistica

Desi Romania detine un numar foarte mare de unitati de cazare, gradul de ocupare nu a reusit sa treaca pragul de 50% pentru majoritatea dintre ele. Numarul locurilor ramane neocupate au crezut drastic un ultimii 3 ani. Problemele se regasesc in toate formele de cazare, netinand cont de forma de proprietate a acesteia. Investitorii straini ce detin priprietati in acest domeniu au fost singurii care au inregistrat o scadere mai putin semnificativa in anul 2009 fata de 2008, dar au fost si singurii care au cunoscut o crestere in 2010 fata de anul 2009. (Tabelul 4)

|Forma de proprietate |Anul |
| |2008 |2009 |2010 |
| |Procentaj |
| | |
|Proprietati integral publice |39.3 |34 |29.4 |
|Proprietati majoritar publice |41.9 |35.9 |28.8 |
|Proprietari majoritar private |45.1 |37.5 |35.9 |
|Proprietati integral private |33.2 |26 |23.5 |
|Co-operativ |37.5 |30.1 |27.9 |
|Detinere de comunitate |54 |56.5 |45.8 |
|Investitor strain |37.5 |32.7 |33.4 |
|Proprietati nationale si locale |34.4 |32.9 |29 |

Tabelul 4 – Sursa Institutul National de Statistica

4. Analiza pietei turistice romanesti

“Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a Romaniei se afla in statiunile de pe litoralul Marii Negre, 16,3% in Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv Tulcea), 15,7% in statiunile balneare, 11,5% in statiuni montane, 0,8% in Delta Dunarii si 12,9% din locurile de cazare in alte trasee si destinatii turistice. Fenomenul de sezonalitate este specific mai ales pentru turismul de litoral, chiar daca acesta nu este reflectat proportional in indexul de utilizare a capacitatii de cazare (41,3%), datorita contributiei asa-numitului turism social. Pe litoralul Marii Negre si in Bucuresti, ambele locatii deservite de cate un aeroport international (Bucuresti - Henri Coanda si Constanta), unitatile de cazare au o capacitate mult mai mare decat in celelalte zone turistice (147 paturi este media capacitatii hotelurilor de la Marea Neagra, in timp ce in zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lucru face ca Bucurestiul si litoralul Marii Negre sa fie favorabile practicarii turismului de grup si sa fie destinatiile preferate de tur-operatorii internationali.

5. Tipuri de turism

▪ Turismul de litoral Iesirea Romaniei la Marea Neagra a creat conditii pentru dezvoltarea turismului de litoral. Statiunile de pe litoral concentreaza aproape jumatate din capacitatea de cazare existenta la nivelul intregii tari (42,7%). Datorita faptului ca s-a practicat un turism de masa, ponderea hotelurilor de 1-2 stele depaseste 80%, in timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte scazuta. Structurile de cazare pe litoralul Marii Negre sunt concentrate cu precadere in zona de coasta, avand oportunitati limitate de expansiune. Prin urmare, investitiile au ca scop in special reorientarea actualelor structuri. ▪ Turismul montan In Romania, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor. intre tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat pentru dezvoltare. Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara imbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi partii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de intretinere a partiilor), precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire. ▪ Turismul balnear Romania are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romanesti in momentul de fata contin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie intreaga de resurse minerale unice sau cu o slaba raspandire pe plan european: - gazele de mofeta din zona Carpatilor Orientali, - namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol. Climatul Romaniei este in mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzand arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin si de mine sarate. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial, in toate cele 14 categorii de afectiuni cuprinse in Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Dezvoltarea extensiva a segmentului de turism balnear pana in anul 1989 a fost realizata atat in vederea practicarii unui turism de masa de tip social pe plan intern, cat si pentru accesul international. Astfel, in Romania, dintr-un total de 160 de statiuni balneare, si de circa 232 localitati si puncte balneare, doar un numar de 24 sunt de interes national, celelalte avand un rol mai redus pe piata turistica interna si europeana. O problema specifica societatilor de turism balnear este cea legata de proprietatea asupra bazei de tratament. Se intalnesc situatii complexe care genereaza nereguli in incheierea contractelor de servicii balneare: baza de tratament fie se afla in proprietatea unitatii de cazare pe care o deserveste (Covasna, Sovata, Lacul Sarat, Voineasa), fie deserveste mai multe unitati de cazare, sau numai unitatea in care este integrata, fiind insa proprietate de stat (Calimanesti, Caciulata, Felix, Herculane, SC Mangalia SA). Desi statiunile balneare romanesti se bucura de un renume international incontestabil in tratarea unei largi game de boli si afectiuni, multe dintre amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare. Datorita calitatii infrastructurii de cazare si a serviciilor furnizate, numarul turistilor straini in statiunile balneare a scazut. Romanii reprezinta 95% dintre turistii inregistrati in structurile balneare, si peste 97% din numarul innoptarilor in aceste structuri. Numarul mare de turisti romani este inregistrat in special datorita programelor sociale si sindicale. In cazul turistilor straini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul innoptarilor, urmata de Israel si Ungaria. Aceasta forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care reprezinta 12,9 % din totalul locurilor existente la nivelul intregii tari, in ultimii ani inregistrandu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbarii destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul turistilor straini in turismul cultural religios a crescut cu 28,5%. ▪ Turismul Rural si Agroturismul Dezvoltarea si promovarea turismului rural romanesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non-guvernamentala infiintata in 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural - EUROGITES. ANTREC are 32 de filiale judetene (din cele 41 de judete din tara) aproape in toata Romania, un numar de 2500 membri si pensiuni turistice si agroturistice in 770 de sate romanesti. Cu toate ca turismul rural are o oferta de cazare si alimentatie deosebita, de la cabane si pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdata, avand in vedere ca prezinta o mare cerere pe piata de desfacere turistica, implica investitii reduse si grad de risc scazut si totodata reprezinta o resursa pentru forta de munca rurala. Turismul rural ar putea fi practicat in toata perioada anului si de asemenea ar putea fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vanatorii, drumetiilor. Prin Programul „Vacanta la tara" demarat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se urmareste promovarea turismului rural si atragerea turistilor straini in pensiunile agroturistice romanesti.” (Articolul “Analiza pietei turistice romanesti” publicat pe www.wall-street.ro) Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul romanesc, precum si de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizarii, promovarii si diseminarii informatiilor din centrele turistice si de numarul limitat al acestor centre ce activeaza la nivel local. Turismul rural nu este dezvoltat astfel incat sa intampine cerintele pietei atat la nivel national cat si international, in mod deosebit, existenta infrastructurii de turism nu raspunde cerintelor turistilor in ceea ce priveste structurile de cazare cat si cele recreationale, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Necesitatea de identificare si promovare a potentialului turistic rural a condus la aparitia unor retele de promovare a acestuia (ex. ANTREC). Desi in ultima perioada numarul de unitati de primire turistica a crescut, cel al centrelor de promovare turistica este limitat, considerent pentru care este necesara concentrarea asupra sprijinirii promovarii turismului rural. Exista foarte putine metode de masurare a succesului si rentabilitatii investitiilor in turism, din cauza naturii semi-informale a activitatilor, a promovarii si marketingului slab organizate mai ales la nivel judetean si local, ceea ce face dificil ca intreprinzatorii / operatorii sa ajunga pe piata si sa-si dezvolte afacerile corespunzator. Totusi, cu un marketing adecvat si alte tipuri de sprijin coordonat, produsele unicat ale turismului romanesc vor avea un potential important, datorita diversitatii si atractivitatii lor.

6. Fonduri europene

Fondurile alocate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea turismului, pana in anul 2007, au fost cele de pre-aderare, prin intermediul diferitelor programe.
Programul SAPARD a sprijinit dezvoltarea turismului in mediul rural si in zonele periurbane. Programul PHARE a sustinut dezvoltarea durabila a turismului sau a zonelor turistice. Posibilitati de finantare a activitatilor turistice prin fondurile europene Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe” Se regaseste in: Programul Operational Regional , Axa5, domeniul major de interventie 5.1. Proiectele eligibile vizeaza: restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural, national sau international. Alocarea financiara indicativa este de circa 235 milioane euro. Beneficiarii eligibili sunt :autoritati publice centrale si locale, ONG-uri, unitati de cult, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG. Licitatia de proiecte a fost deschisa si va continua pana la consumarea integrala a fondurilor alocate. "Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice pentru valorificarea sustenabila a resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor"
Se regaseste in: Programul Operational Regional - Axa 5, domeniul de interventie: 5.2
Finanteaza: dezvoltarea turismului bazata pe resursele naturale (turism montan, turism de tip spa, litoral, eco-turism etc.), reabilitarea/modernizarea/extinderea structurilor de cazare plus anexe. precum si a infrastructurii turistice.
Beneficiarii eligibili sunt autoritatile publice centrale si locale, microintreprinderilor si IMM-urile cu activitati in domeniul turismului, ONG-uri. Sumele totale disponibile pentru finantare sunt de 29 milioane euro pentru 2007 si 35 milioane euro pentru 2008. Ghidul solicitantului nu a fost inca publicat si prin urmare licitatia nu a fost lansata. Promovarea potentialului turistic si infiintarea infrastructurii necesare in vederea cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica"
Se regaseste in: Programul Operational Regional, Axa 5, domeniul de interventie 5.3
Sume alocate:13,3 milioane euro pentru 2007 si 16,3 milioane pentru 2008. Pe toata perioada: 150 milioane euro.
2. Analiza diagnostic a domeniului ( puncte forte- puncte slabe)

2.1 Puncte forte 1. Exista Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului ce se ocupa indeaproape de acest domeniu. 2. Diversitatea parcurilor nationale si ariilor naturale protejate(7% din suprafata totala a tarii este ocupata cu paduri , lacuri si ape termale). 3. 35% din apele minerale din Europa care ofera o gama larga de tratament pe teritoriul tarii. 4. Conditii naturale bune pentru activitati de turism: schi, drumetii montane, hipism, ciclism, sporturi nautice. 5. Cadrul natural solid pentru gestionarea ariilor protejate. 6. Ministerul a aplicat pentru acordarea de fonduri europene pe care le-a si obtinut ( pentru dezvoltare). 7. Existenta anumitor ONG-uri ce se ocupa cu promovarea turismului national ( ex:Fundatia Oxigen si ANTREC) 8. Ministerul deruleaza programe (din fonduri europene) pentru imbunatatirea infrastructurii de turism. De exemplu Programul Operational Regional cuprinde obiective ca:restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice, precum si promovarea potentialului turistic. 9. Existenta unui numar mare de unitati de cazare in zone cu potential turistic nu foarte ridicat. 10. Diversitatea unitatilor de cazare ( hoteluri, hostelui, moteluri, vile turistice, pensiuni, locuri pentru camping, campusuri scolare, cabane, sate de vacanta) 11. Existenta unor legende puternic mediatizate (ex: Dracula) 12. Existenta unor programe sociale pentru promovarea turismului( “ o saptamana la mare”, “ Litoralul pentru toti”).

2.2 Puncte slabe 1. Ponderea mare a hotelurilor de 1-2 stele ( 80%, sursa INSSE). 2. Pragul de ocupare nu reuseste sa depaseasca 50% ( sursa INSSE) pentru majoritatea unitatilor de cazare. 3. Eroziunea si poluarea plajelor din cauza proastei gestionari si organizari ce ar trebui sa se ocupe cu ingrijirea plajelor. 4. Starea de degradarea obiectivelor turistice si monumente istorice. 5. Proasta gestionare a fondurilor europene (ex: s-a investit in construirea de noi hoteluri in conditiile in care cele existente nu erau ocupate deplin). 6. Existenta numeroaselor zone turistice in care lipsesc unitati de cazare ( ex: Delta Dunarii). 7. Acces greoi in unele zone turistice 8. Dotari depasite in majoritatea unitatilor de cazare. 9. Lipsa unei imagini puternice pozitive a Romaniei in strainatate ca destinatie turistica. 10. Lipsa indicatoarelor turistice. 11. Numar mic de centre de promovare si informare turistica. 3. Probleme care ar putea fi solutionate de autoritatea guvernamentala

Problema 1: Lipsa indicatoarelor turistice Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale si statiuni balneoclimaterice. Insa o problema frecvent intalnita in acest domeniu este lipsa indicatoarelor turistice. In consecinta turismul are de suferit, mai ales in ceea ce priveste numarul vizitatorilor straini. De exemplu in luna iulie 2011 trei turisti polonezi, intre care si un copil de cinci ani, au ramas blocati in muntii Latoritei din judetul Valcea. Si acesta este unul din multe alte exemple in care turistii se ratacesc din cauza lipsei unor indicatoare care sa delimiteze clar traseul . In ceea ce priveste atitudinea autoritatilor responsabile (MDRT), Elena Udrea s-a declarat multumita de rezultatele efortului ministerului pe care il conduce de a reinvia turismul romanesc, dar e constienta ca tara noastra se confrunta cu mari neajunsuri, cum ar fi lipsa indicatoarelor turistice. Chiar si asa , ea sustinea promovarea turismului si fara aceste indicatoare. Acest lucru se intampla in 2010. Ulterior Elena Udrea, in urma licitatiei organizate de institutia pe care o conduce, achizitioneaza 3.750 de indicatoare turistice, indicatoare 3D, de la Vesta Investment, fapt urmat de un scandal. In acest fel multe frumuseti ale tarii raman nevalorificate si necunoscute de turisti. Un exemplu este zona Alunis-Nucu-Bozioru, situata in Muntii Buzaului. Considerat de unii leagăn al creştinătăţii din România, numit de alţii Athosul românesc, numele ansamblului rupestru de la Aluniş-Nucu-Bozioru nu spune multora dintre turiştii de la noi din ţară mare lucru, cu atat mai putin celor din strainatate. Si acesta este doar un exemplu din multe altele.

Problema 2: Starea de degradare a numeroase obiective si monumente turistice Conform Cartei de la Roma (1996), un obiect de patrimoniu cultural constituie o resursa pretioasa, epuizabila, ce nu poate fi reinoita sau substituita. In acest context, principala sarcina a strategiei de interventie este gasirea echilibrului intre exigenta conservarii a resursei de patrimoniu, pe de o parte si mentinerea integritatii structurale, pe de alta parte. Conform Cartei de la Venetia (1964), conservarea si restaurarea monumentelor istorice are ca scop atat salvarea operei de arta cat si aceea a marturiilor istorice, insusi conceptul de restaurare bazandu-se pe principiul minimei interventii. Fondurile europene sunt singura cale de a finanta proiectele mari de reabilitare a monumentelor istorice, mai ales ca bugetul anual al ministerului pentru astfel de lucrari este de doar circa 14-15 milioane de euro. In momentul de fata sunt 300 de santiere deschise in tara. Acolo unde necesarul este mare, de ordinul milioanelor de euro, raman fondurile europene. Deja sunt autoritati locale care au accesat fonduri europene, fiindca in diferite programe exista si o componenta pentru reabilitarea patrimoniului construit si au reusit.

Problema 3: Insuficienta unitatilor de cazare din zone turistice importante Prin pozitia geografica si prin caracteristicile fizico-geografice, Romania a fost si este permanent expusa unor interferente naturale si culturale de mare valoare, de talie europeana. Problema apare, insa, atunci cand, desi avem numeroase zone turistice cu un potential puternic, nu avem conditii minime de exploatere a acestuia. “Zeci de milioane de euro au luat calea unor hoteluri impresionante, majoritatea de patru stele, astfel ca investitiile din turism figureaza la loc de cinste in economia romaneasca. Numai ca majoritatea acestor spatii sunt destinate turismului de business, si nu celui traditional. Locurile de cazare nou-noute se afla in marile orase, in special in Bucuresti, in timp ce statiunile turistice sufera in continuare din cauza lipsei investitiilor de amploare. Cele cateva vile sau minihoteluri, cu 15-20 de camere, care se construiesc din cand in cand in Predeal, Sinaia sau Poiana Brasov, nu pot in nici un caz sa acopere o cerere aproape dubla fata de spatiile existente. Si principala consecinta o reprezinta preturile, uriase pentru o industrie turistica aflata intr-un stadiu embrionar, inclusiv la capitolul servicii. De altfel, preturile mari (unele peste cele din tari vest-europene), serviciile precare si facilitatile ca si inexistente ii fac, de ani buni, pe turistii straini sa ocoleasca Romania, o tara cu o oferta naturala destul de buna pentru sezonul de schi.” In ceea ce priveste turismul balnear, avem un potential foarte mare. Romania detine circa o treime din izvoarele termale si minerale din Europa. Capacitatea de cazare in statiunile balneare insumeaza circa 40.000 locuri, fara a include litoralul (daca il includem atunci capacitatea sectorului de turism balnear ar reprezenta 20 % din totalul capacitatii de cazare din Romania). Cifra insa destul de mica, avand in vedera ca aceste unitati de cazare sunt concentrate doar in zona statiunilor foarte cunoscute (ex: Baile Felix, Baile Herculane si statiunile de la litoral). Statiuni ca Sovata, Amara, Covasna, Govora inca au mari lacune in ceea ce priveste turismul; foarte putini au investit in agrementul din aceste locuri sau in structurile proprii, este nevoie de o concentrare de forte atat financiare cat si logistice. Potrivit OPTBR, numarul turistilor care au fost in statiunile balneare in 2005 s-a ridicat la circa 7-800.000 turisti, majoritatea sosind prin Casele de Pensii si cele de Asigurari Medicale, insa statiunile romanesti erau mult mai cunoscute in strainatate in anii 70 si 80. Un potential extraordinar il reprezinta unicitatea Deltei Dunarii, unul dintre paradisurile naturale europene. Aici, in arealul complet nepoluat al Muntilor Macin, al complexului Razelm, in majoritatea zonelor montante aflate la mai multe de 1500m altitutine si exemplele ar putea continua sunt necesare programe de investitii in infrastructura (in special in constructia de noi unitati de cazare si modernizarea celor existente) pentru atragerea acestor zone in circuitul turistic international.

4. Prioritizarea problemelor

Problema 1 : Lipsa indicatoarelor turistice
Problema 2 : Starea de degradare a numeroase obiective turistice
Problema 3 : Insufiecienta unitatilor de cazare din unele zone importante

4.1 Criterii de prioritizare
Prioritizarea problemelor este efectuata utilizand raspunsurile la urmatoarele intrebari : 1. Problema respectiva este intr-o relatie directa cu angajamentele institutiei in procesele de post aderare ? 2. Solutionarea problemei constituie o prioritate a institutiei ? 3. Ce consecinta ar putea avea nerezolvarea problemei ? 4. Cati oameni sunt afectati ? 5. Care este natura grupurilor afecate ? Si in ce masura afectarea este sau nu semnificativa ?
|Probleme |Criteriu 1 |Criteriu 2 |Criteriu 3 |Criteriu 4 |Criteriu 5 |Total |
|Lipsa indicatoarelor | | | | | |3,2 |
|turistice |2x0,2=0,4 |5x0,2=1 |5x0,2=1 |2x0,2=0,4 |2x0,2=0,4 | |
|Starea de degradare a | | | | | |4 |
|numeroase obiective |3x0,2=6 |5x0,2=1 |4x0,2=0,8 |4x0,2=0,8 |4x0,2=0,8 | |
|turistice | | | | | | |
|Insufiecienta | | | | | |4,4 |
|unitatilor de cazare |4x0,2=0,8 |5x0,2=1 |5x0,2=1 |4x0,2=0,8 |4x0,2=0,8 | |
|din unele zone | | | | | | |
|importante | | | | | | |

4.2 Justificarea punctajului acordat fiecarei probleme in functie de criteriile utilizate

Problema 1 : Lipsa indicatoarelor turistice
P1 C1 : Elena Udrea sustine ca turismul poate fi promovat si fara indicatoare turistice.
P1 C2 : Autoritatea responsabila ( Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului ) e constienta ca tara are neajunsuri in ceea ce priveste turismul, cum ar fi lipsa indicatoarelor. Astfel ca au fost achizitionate 3750 de indicatoare, insa nu sunt de ajuns pentru solutionarea problemei.
P1 C3: Una dintre consecintele nerezolvarii acestei probleme o reprezinta faptul ca atat turistii straini, cat si cei romani s-au ratacit pe drumuri fara indicatoare.
P1 C4: Din numarul total al turistilor aproximativ 2% ( INSSE) ajung sa se rataceasca.
P1 C5: In general turistii afectati sunt din strainatate. Avand in vedere ca numarul ratacitilor nu este foarte mare, afectarea este direct proportionala.

Problema 2 : Starea de degradare a numeroase obiective turistice
P2 C1: Dupa aderare Romania a primit fonduri europene pentru reabilitarea unor obiective turistice si monumente istorice. In present sunt deschise aproximativ 300 de santiere de lucru (sursa: Ziare.com).
P2 C2: Avand in vedere ca s-au obtinut fonduri europene pentru aceasta problema, solutionarea ei reprezinta o prioritate a ministerului.
P2 C3: In timp degradarea monumentelor/obiectivelor turistice poate duce la pierderea identitatii nationale, starea proasta a acestora poate pune in pericol viata turistilor, dar in acelasi timp sunt si foarte inestetice.
P2 C4: In principal sunt afectati turistii romani si straini, precum si populatia care locuieste sau isi desfasoara activitatea in preajma obiectivelor, monumentelor degradate.
P2 C5: Intr-o masura mai mare sunt afectati turistii. Daca viata turistilor este pusa in pericol imaginea turismului romanesc are de suferit.

Problema 3 : Insufiecienta unitatilor de cazare din unele zone importante
P3 C1: Este intr-o relatie directa cu promovarea turismului romanesc si atragerea acestor zone in turismul international.
P3 C2: Obtinerea de fonduri europene, precum si crearea de facilitate pentru investitori fac din aceasta problema o prioritate a institutiei ( Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului).
P3 C3: Desi turismul ar putea avea o contributie importanta la PIB, nerezolvarea problemei atrage dupa sine nevalorificarea zonelor cu potential turistic.
P3 C4: Sunt afectati turistii, investitorii precum si localnicii din zonele respective.
P3 C5: Afectarea este semnificativa, intrucat problema are un impact major asupra turismului si implicit asupra economiei tarii.

5. Completarea formularului de propunere de politica publica

1. Institutia initiatoare: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

2. Formularea problemei: Numarul turistilor din tara noastra este in continua crestere, iar capacitatea de cazare din unelo zone cu potential turistic bogat nu poate face fata acestei cresteri.

3. Denumirea politicii publice :
Domeniul major: Dezvoltare regionala si turism
Activitatea specifica: Aducerea conditiilor de cazare la nivelul celor europene.

4. Scopul politicii: Recunoasterea Romaniei pe plan international ca o tara cu potential turistic

5.Obiectiv general: Imbunatatirea calitatii serviciilor de cazare din zonele turistice cu deficiente Obiective specifice: ▪ Cresterea cu 30% a numarului unitatilor de cazare turistica pana la sfarsitul anului 2020; ▪ In perioada 2012 – 2018 reabilitarea a 70% din unitatile de cazare turistica deja existente, care necesita imbunatatire; ▪ Atragerea a 16 mil€ pana in 2020 din investitii straine pentru repunerea in functiune a unitatilor de cazare scoase din circuitul turistic.

6.Beneficiari: ▪ directi: turisti romani si straini ; ▪ indirecti: localnici, societati comerciale din zona, statul.

7.Variante de solutionare identificate :

A. Incheierea de parteneriate intre public si privat, statul punand la dispozitia investitorului terenul, iar acesta aducand capital in vederea construirii de hoteluri, pensiuni, vile, cabane etc; Avantaje economice: ▪ prin raportul statului cu inchirierea terenului, ceea ce presupune o cheltuiala mai mica pentru investitor, acesta din urma poate aloca mai multe resurse in crestere calitatii serviciilor hoteliere; ▪ reducerea costurilor ambilor investitori; ▪ prin inchirierea terenului de catre stat, acesta devine partener la profit in cadrul investitiei. Dezavantaje economice: ▪ exista posibilitatea ca partenerul privat sa intre in insolventa sau faliment ceea ce poate conduce la intreruperea neasteptata a serviciului oferit (serviciului hotelier) cu efecte negative asupra turistilor si mediului inconjurator; ▪ impartirea sarcinilor si a riscurilor; ▪ pierderea controlului asupra activitatii concesionate; ▪ crearea unei stari de dependenta a sectorului public fata de cel privat. Avantaje sociale: ▪ costurile mai mici pe care le presupune un parteneriat conduce la un raport pret- calitate favorabil posibilului client (turisti care se cazeaza la aceste hoteluri, pensiuni, etc); ▪ cresterea increderii turistilor in serviciile oferite. Dezavantaje sociale: ▪ imposibilitatea monitorizarii respectarii drepturilor cetateanului (consumatorului de serviciu hotelier) mai ales in ceea ce priveste calitatea serviciului oferit.

B. Obtinerea de fonduri europene de catre stat sau investitori, destinate reabilitarii si modernizarii unitatilor de cazare existente. Avantaje economice: ▪ posibilitatea obtinerii de fonduri nerambursabile, iar in cazul celor rambursabile sunt mult mai avantajoase decat de exemplu, un imprumut bancar. ▪ Odata cu obtinerea fondurilor europene exista certitudinea unui proiect viabil, fara riscuri evidente de faliment. Dezavantaje economice: ▪ Prin atragerea fondurilor europene investitorului i se impun anumite conditii/restrictii pe care trebuie sa le respecte; ▪ Perioada de aprobare a fondurilor europene este relative mare si presupune eforturi costisitoare. Avantaje sociale: ▪ Avand in vedere ca este vorba de fonduri europene increderea consumatorului/turistului in serviciul oferit creste; ▪ Fondurile europene implica obligativitatea investitorilor de a aduce calitatea la standard european, ceea ce presupune un avantaj pentru turisti. Dezavantaje sociale: ▪ Standardul european presupune totusi un pret mai ridicat comparative cu venitul romanilor, dezavantaj pentru turistul autohton; ▪ Fondurile europene pot fi considerate o forma de globalizare , astfel pierzandu-se valorile si traditiile romanesti.

C. Acordarea de subventii, facilitate investitoriilor straini, pentru a-i motiva sa investeasca in turismul romanesc. Avantaje economice: ▪ Statul percepe taxe si impozite pe profitul realizat de investitorii straini in tara noastra; ▪ Prin investitia straina se creaza noi locuri de munca pentru autohtoni; ▪ Investitia straina duce la cresterea numarului de turisti din tara de origine a investitorului; ▪ Cresterea intereselor investitorilor straini. Dezavantaje economice: ▪ Investitorul strain lucreaza cu materiale prime din tara lor de origine; ▪ Nesiguranta parteneriatului; ▪ Investitorul strain isi aduce propria echipa; ▪ Cresterea cheltuielilor la bugetul de stat prin acordare de subventii. Avantaje sociale: ▪ Promovarea turismului romanesc in tara de origine a investitorului; ▪ Investitorul strain aduce conditii de cazare la standarde mai ridicate comparative cu cele nationale; ▪ Inexistenta unor miscari sindicale care sa apere interesele investitorului strain. Dezavantaje sociale: ▪ Imprimarea in mentalul colectiv a ideii conform careia investitia straina presupune automat un pret mai ridicat; ▪ Demoralizarea investitorilor autohtoni; ▪ Pierderea identitatii nationale.

8. Procesul de consultare

8.1 Institutii consultate in procesul de identificare a variantelor de solutionare: ▪ Instituii guvernamentale: 1. Inspectoratul de Stat in Constructii 2. Institutul National de Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila

▪ Organizatii neguvernamentale: 1. “Mai mult verde”; 2. “Salvati Dunarea si Delta”

▪ Sectorul privat: 1. Autoritatea Nationala a Agentilor de Turism din Romania; 2. Asociatia Investitorilor Straini din Romania; 3. Consiliul Investitorilo Straini.

▪ Cetatenii 8.2 Forme de consultare: 1. Procesul de consultare a institutiilor guvernamentale mai sus mentionate s-a bazat pe intalniri directe; s-a mers efectiv in audienta pentru a se afla opinia institutiei cu privire la solutionarea problemei legata de insuficienta locurilor de cazare din unele zone cu potential turistic din tara noastra. 2. ONG-urile au fost consultate in cadrul unor conferinta desfasurate in diferite orase ale tarii pentru a afla opinia acestora, intrucat ele nu urmaresc un beneficiu financiar. 3. Sectorul privat, pentru aceasta categorie a fost aplicata tehnica de Brainstorming. 4. Pentru aflarea opiniei cetatenilor s-a aplicat un chestionar cu variante de raspuns.
8.3 Rezultatele consultarii - contributia specifica a fiecarei institutii: 1. Institutiile guvernamentale au optat, in general, pentru parteneriatul public privat. 2. ONG-urile au afirmat ca primordial este protejarea patrimoniului turistic si conservarea cadrului natural, precum si utilizarea rationala a acestuia, acestea optand in cele din urma pentru parteneriatul public privat. 3. Sectorul privat a pus accent pe investitiile straine straine precum si pe parteneriatul public privat. 4. Cetatenii, in procesului de consultare, s-au aratat interesati de fonduri europene, consinderand o varianta optima pentru solutionarea problemei insuficientei unitatilor de cazare, dar au tinut cont si de protejarea patrimoniului si a cadrului natural.

9. Varianta de solutionare aleasa

Varianta de solutionare aleasa este acordarea de subventii, facilitati investitorilor straini, pentru a-i motiva sa investeasca in turismul romanesc.

9.1 Beneficii In primul rand investitia straina atrage dupa sine promovarea turismului romanesc pe plan international. In acest mod se solutioneaza problema identificata prin construirea de noi unitati de cazare, dar totodata obtinem, indirect, alte beneficii cum ar fi cresterea numarului de turisti straini. De asemenea investitiile straine atrag dupa sine antrenarea investitorilor autohtoni. Invesitiile straine influenteaza semnificativ nivelul de trai al populatiei si calitatea serviciilor hoteliere oferite. Un alt beneficiu este faptul ca promovarea turismului prin investitii straine duce la cresterea venitului la bugetul de stat din turism datorat cresterii numarului de turisti straini.

9.2 Riscuri Gradul mare de birocratie la nivel organizational ingreuneaza obtinerea autorizatiilor si permiselor de constructie astfel incat investitiile nu se fac rapid si nu permit derularea la timp a afacerilor. Un alt risc al investitiior straine ar fi acordarea subventiei de catre stat iar investitorul sa nu reuseasca sa-si finalizeze activitatea, mai ales in conditiile instabiltatii economice actuale.

9.3 Grupurile tinta In principiu grupul tinta este reprezentat de turisti romani si straini, ei fiind principalii vizati de solutionarea problemei ce tine de lipsa locurilor de cazare din zone cu potential turistic Implementarea variantei alese va face ca turismul in aceste zone sa se dezvolte, potentialul turstic al tarii putand fi astfel valorificat. Un alt grup de aceasta optiune de politica publica este reprezentat de agentii economici, intrucat se dezvolta si alte activitati adiacente turismului cum ar fi comertul in zona rspectiva, activitati de enterteinement si servicii. Si nu in ultimul rand, vizati de implemenatrea acestei politici sunt localnicii. Acestia beneficiaza de noi locuri de munca, cresterea valorii zonei odata cu dezvoltarea turismului. De asemenea apar noi oportunitati de investitii si posibila aparitie de IMM-uri.

9.4 Indicatori de performanta: o Procentul unitatilor de cazare nou construite. o Procentul unitatilor de czare de nive superior, 3, 4 si 5 stele. o Procentul investitiilor nou aparute straine si autohtone. o Procentul obiectivelor turistice nou intrate in circuitul turistic international. o Procentul turistilor straini dupa implementarea variantei alese.

10. Planul de actiune pentru implementarea variantei alese
|Activitati |Responsabili |Resurse |Termen de realizare |Raport de monotorizare |Raport de evaluare |
|Realizarea de studii in |Institutul National de |- |Martie 2012- Iunie 2012| | |
|scopul stabilirii zonelor |Cercetare , Dezvoltare in | | | | |
|cu deficiente in ceea ce |Constructii , Urbanism si | | | | |
|priveste numarul locurilor |Dezvoltare Teritoriala | | | | |
|de cazare |Durabila | | | | |
|Adoptarea sistemului de |Guvernul |- |Iulie 2012 | | |
|evaluare a proiectelor de | | | | | |
|investitii si stabilirea | | | | | |
|cotei de subventie | | | | | |
|Obtinerea autorizatiilor de|Primaria pe raza careia |- |Iulie 2012-ianuarie | | |
|constructie |urmeaza a se construe | |2013 | | |
|Pregatirea materialelor de |Investitorul strain |- |August 2012 – februarie| | |
|constructie | | |2013 | | |
|Construirea propriu-zisa a |Investitorul strain |- |Septembrie 2012- |Raport final de |Raport final de |
|unitatilor de cazare | | |noiembrie 2015 |monitorizare |evaluare |…...

Similar Documents

Free Essay

Indicatori de Eficienta

...Modul de calcul al unor indicatori de eficienţă a investiţiei[1] Evaluarea proiectului de investiţii reprezintă o activitate distinctă în procesul de pregătire, de elaborare a oricărei decizii de investiţii, indiferent de anvergura proiectelor. Ea este destinată să asigure fundamentarea tehnico-economică şi financiară a deciziilor de investiţii, să pună în evidenţă eficienţa proiectului. Evaluarea economică va trebui să arate în ce măsură va contribui proiectul la dezvoltarea societăţii în general, şi dacă, sub acest aspect, se justifică resursele care se cheltuiesc. Evaluarea proiectului oferă investitorilor şi băncilor informaţiile esenţiale şi de detaliu necesare pentru adoptarea deciziilor în deplină cunoştinţă de cauză. Informaţiile privind evaluarea eficienţei economice constituie suportul adoptării sau respingerii proiectelor de investiţii. 1 Indicatori ai eficienţei fără luarea în consideraţie a factorului timp 1 Valoarea capitalului pentru investiţie Realizarea unui proiect de investiţii presupune existenţa unor capitaluri, a căror mărime este determinată de cheltuielile de achiziţie a utilajelor, de cele pentru construcţia clădirilor, cumpărarea terenurilor, precum şi de alte cheltuieli necesare punerii în funcţiune a echipamentului. Se stabilesc sumele necesare acoperirii costurilor de exploatare pe perioada de demaraj şi pe cea de funcţionare la întreaga capacitate. Astfel, este stabilit costul total al......

Words: 1472 - Pages: 6

Free Essay

Google in China - Factorii Legali Si Politici Care Au Influentat Deciziile Si Operatiunile Companiei

... | |Factori legali si politici ce au influentat deciziile si operatiunile companiei in China | | | |ESEU SEMINAR – MEDIUL INTERNATIONAL DE AFACERI | Factorii legali si politici ce au influentat deciziile si operatiunile companiei Google in China In anul 2006, compania-gigant Google a lansat Google.cn, versiunea motorului sau de cautare pentru China, ce va urma a fi condus din interiorul acestei tari. Google a patruns pe piata din China, cu speranta ca decizia sa de a isi compromite principiile va fi compensata de faptul ca motorul de cautare va realiza un bine pentru cetatenii chinezi. Acest lucru s-a dovedit ireal, iar in urma unor scandaluri in care s-a aflat implicat guvernul chinez, Google a anuntat la sfarsitul anului 2010 ca se retrage din China, o piata cu potential comercial imens. Astfel, intrebarea pe care trebuie sa o punem este: Cat de mult isi poate schimba o companie princiipile pentru a avea succes intr-un mediu competitiv si pentru a patrunde pe diferite piete? Atunci cand o companie decide sa se extinda intr-o anumita tara, trebuie sa analizeze cu atentie determinantii mediului de afaceri din respectiva tara......

Words: 1751 - Pages: 8

Free Essay

Ion de Liviu Rebreanu

... ,, Ion ” de Liviu Rebreanu -eseu- Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului romanesc modern, intrucat "Ion" este privit ca "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane" . Aparitia lui Rebreanu in literatura il situeaza intre traditie si inovatie. LiviuRebreanu incheie epoca literaturii semanatoriste si poporaniste dominata de idilism si compasiune, si deschide un drum nou, in care scriitorul a asimilat si s-a integrat viziunii europene dominante. "Ion" a fost publicat in anul 1920, dupa o lunga perioada de elaborare, asa cum insusi scriitorul mentioneaza in finalul operei, intre martie 1913 - iulie 1920. Liviu Rebreanu a pornit în scrierea acestui roman de la fapte reale, pe care le-a transfigurat în opera sa. Romanul este o monografie a realităților satului ardelean de la începutul sec. al XX-lea, ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în funcție de averea pe care-o posedă,fapt ce justifică acțiunile personajelor. Modernismul romanului rezida din complexitatea constructiei narative, din multitudinea planurilor de actiune si din numarul mare de personaje(80) . Perspectiva narativa "Ion" apartine speciei literare romanul. Perspectica narativă este auctorială, făcută din punctul de vedere al unui narator detaşat, obiectiv, care nu intervine în desfăşurarea acţiunii prin comentarii sau explicaţii, un narator omniscient şi omniprezent, care relatează la......

Words: 2266 - Pages: 10

Free Essay

Sistema de Archivo de Linux

...1.- ¿Es cada uno de lo siguiente una ruta absoluta, una ruta relativa, o una nombre de archivo simple? a. milk_co Nombre de archivo b. correspond/business/milk_co Ruta relativa c. /home/max Ruta relativa d. /home/max/literature/promo Ruta relativa e. .. No es nada f. letter.0610 Nombre de archive 2. Enumerar los comandos que puede utilizar para realizar estas operaciones: a. Haga su directorio home el directorio de trabajo b. Identifique el directorio de trabajo cd, pwd 3.- Si el directorio de trabajo es / home / max con una literatura subdirectorio llamado, dar tres conjuntos de comandos que puede utilizar para crear un subdirectorio clásicos nombrados en virtud de la literatura. También dé varios conjuntos de comandos que puede utilizar para quitar el directorio de los clásicos y su contenido. 1. mkdir /home/max/literature/classics 2. mkdir ~max/literature/classics 3. mkdir ~/literature/classics 4.- Las pantallas de utilidad df todos los sistemas de ficheros montados junto con información sobre cada uno. Utilice la utilidad de df con la opción (legible)-h para responder a las siguientes preguntas. A. ¿Cuántos sistemas de archivos se montan en el sistema Linux? B. ¿Qué sistema de archivos almacena el directorio de inicio? C. Suponiendo que su respuesta a ejercer 4a es dos o más, intento de crear un vínculo físico a un archivo en otro sistema de archivos. ¿Qué mensaje de error hacer se obtiene? ¿Qué sucede cuando se intenta crear un enlace......

Words: 1347 - Pages: 6

Free Essay

Pozitia Finantelor Publice in Romania

...CONSILIUL FISCAL POZIłIA FINANłELOR PUBLICE IN ROMÂNIA – COMPARAłII INTERNAłIONALE – 11 August 2010 1 Cuprins I. Veniturile bugetare ……………………………...…..................................3 II. Cheltuieli bugetare ……… …………………………....……........………37 III. Deficitul bugetar …………………….........…........................................68 IV. Datoria publică ...................................................................................72 V. Plata taxelor de către companii…….…………………………………..80 VI. Consolidarea fiscală şi creşterea economică sustenabilă………..85 VII. Concluzii – posibile soluŃii ...............................................................88 2 I. Veniturile bugetare 3 40 35 30 25 20 15 10 5 0 România: Venituri totale ale bugetului general consolidat (BGC*) % în PIB 33,8 3,2 32,5 3,6 33,0 4,5 32,0 3,8 32,3 4,5 32,3 3,8 33,1 4,0 33,5 4,0 32,1 3,6 32,1 4,1 30,6 28,9 28,5 28,1 27,7 28,5 29,2 29,5 28,5 28,0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 venituri fiscale (inclusiv contribuŃii sociale) *) metodologie ESA 95 venituri nefiscale 4 10 47,8 7,9 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 0 SE % în PIB DK FI 42,7 10,5 4,5 48,3 3,6 48,3 4,9 47,7 4,2 46,6 7,8 6,7 43,8 44,7 42,8 42,4 38,5 39,1 38,7 40,4 36,0 37,9 35,9 35,8 35,4 34,3 48,7 6,7 5 55,7 55,4 53,2 *) metodologie ESA 95 AT BE FR IT NL ► HU ► SI DE ► EE LU PT MT CY ► CZ......

Words: 12001 - Pages: 49

Free Essay

Mediul de Marketing Al S.C. Black Sea Suppliers S.R.L.

...Crearea brandului de tara al Romaniei Imaginea unei ţări reflectă modul în care vedem aceaţară ca o destinaţie turistică, ca loc pentru investiţii sau ca sursă de provenienţă a bunurilor. Astfel, brandingul deţară devine parte a unui ciclu care se autosusţine: pe măsură ce oţară îşi promovează mărcile, acele mărci vor promovaţara respectivă. După cum Anholt (2004) subliniază, imagineaşi progresul merg mână în mână, deoarece imaginea pozitivă este consecinţa progresului, mai degrabă decât viceversa, iar atunci când cele două sunt coordonate în tandem se ajută una pe cealaltă şi creează o schimbare accelerată. Brandul uneiţ ări poate modela destinul ei economic, culturalşi politic, caşi competitivitatea pe plan internaţional. Crearea imaginii uneiţări (prin marketing de ţară) constă în utilizarea marketingului strategic pentru apromova imagineaţ ării, produsele, turismulşi investiţiile străine directe.Principalul obiectiv al acestui capitol este analiza situaţiei curente a eforturilor României de a creaşi de a promova propria imagine deţară, în general, darşi concentrându-se pe domenii ca: exporturi, turism, investiţii străine directe, diplomaţie publică, sportşi cultură. Analiza s-a axat pe studierea eforturilor făcute de România până în prezent pentru crearea unei imagini deţară pozitive, darşi pe trecerea în revistă a activităţilor organismelor care joacă un rol major în activităţile de turism, în promovarea exporturilor României, în atragerea investiţiilor străineşi în......

Words: 5663 - Pages: 23

Free Essay

Sistema de Gestion de Almacenes

...y Sistema de Información en Gestión de Almacenes 1ª Sesión: FUNCIONES Y OBJETIVOS EN LA GESTIÓN DE ALMACENES 1ª Sesión: Funciones y objetivos en la gestión de almacenes Índice de la sesión 1.1 Presentación del módulo automatización y sistema de información en gestión de almacenes 1.2 Planteamiento de un caso práctico: Diseño de un Almacén 1.3 Definición de almacén y tipos de almacenes 1.4 Medios auxiliares de carga (MACs) Maestria en Supply Chain Automatización y Sistemas de Información en Gestión de Almacenes Nº Entrega: 1 Pág. 2 1ª Sesión: Funciones y objetivos en la gestión de almacenes Presentación del Profesor Jesús Majem Tarruella Ingeniero Industrial Superior por la UPC, Master de Administración de Empresas (MBA) por EAE, Master en Logística Integral por el ICIL. Quince años de experiencia como consultor de empresas Doce como socio de AB Brain, Ingeniería Logística. Especialista en SCM y Logística. Datos de contacto: jmajem@abbrain.com Skype: jmajemt Linkedin: Jesús Majem Maestria en Supply Chain Automatización y Sistemas de Información en Gestión de Almacenes Nº Entrega: 1 Pág. 3 1.1 Presentación del módulo sistemas de información en Gestión de Almacenes Maestria en Supply Chain Automatización y Sistemas de Información en Gestión de Almacenes Nº Entrega: 1 Pág. 4 1.1 Presentación del módulo Gestión de Almacenes 1.- Objetivos y premisas VIDEO ALMACÉN IKEA Maestria en Supply Chain Automatización y Sistemas de......

Words: 6485 - Pages: 26

Free Essay

Mediul de Marketing

...companiei S.C. BLACK SEA SUPPLIERS S.R.L. 1.1 Obiect de activitate şi scurt istoric S.C.BLACK SEA SUPPLIERS S.R.L. s-a înfiinţat în anul 1996 la Constanţa, ca o societate cu răspundere limitată, aportul de capital social în valoare de 1.940.000$ fiind format prin asocierea a două persoane private, cu o pondere a capitalului social de 60% şi respectiv 30% şi firma de transport maritim S.C. HELLENIC MARITIME SERVICES S.R.L. cu o pondere a capitalului social de 10%. Începând cu anul 1997 firma a deschis noi puncte de lucru în oraşele: Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Oradea, Timişoara. Datorită unei dezvoltări rapide a companiei s-a ajuns ca la sfârşitul anului 2005 să fie deschise puncte de lucru în treizeci de municipii reşedinţă de judeţ precum şi extinderea în ţările vecine: Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina. În oraşele: Bacău, Bucureşti, Constanţa, Oradea şi Piteşti sunt depozitele principale de stocare marfă şi tranzit marfă pentru aprovizionarea celorlalte judeţe. Numărul de puncte de lucru este influenţat de gradul de dezvoltare economică al judeţelor. Astfel s-a considerat că în judeţele subdezvoltate, unde nu sunt puncte de lucru, clienţii vor putea fi aprovizionaţi prin distribuţia asigurată de judeţele învecinate în care există puncte de lucru. Trăsătura fundamentală prin care se deosebeşte S.C. BLACK SEA SUPPLIERS S.R.L. de principalul concurent de pe piaţa românească S.C. ROMSTAL IMEX S.R.L. este modul de organizare în teritoriu prin care acestea se......

Words: 3477 - Pages: 14

Free Essay

Mediul de Marketing La Firma Avon Cosmetics

...FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL Analiza Mediului de marketing la firma AVON COSMETICS Îndrumător Studenți, grupa 113 Lect. univ. dr. Dragut Bogdan Nedelcu Cristian Nae Andreea CAPITOLUL 1 MARKETING.NOTIUNI TEORETICE Termenul "marketing" provine de la verbul de origine anglo-saxona "to market", care inseamna a cumpara si a vinde, a realiza tranzactii de piata. Pornind de la sensul general al cuvintelor de origine, dar luând in considerare si aspectele practice pe care le presupune desfasurarea unei activitati de marketing eficiente in zilele noastre, specialistii au formulat pâna in prezent peste 6000 de definitii ale marketingului. Prezentarea celor mai semnificative dintre acestea este utila pentru desprinderea semnificatiilor majore ale acestui concept. După părerea lui Yves Fournis „marketingul este o căutare a combinaţiilor optimale de cantităţi, de preţ de cost, preţ de vânzare, caracteristici ale produselor, cheltuieli comerciale, combinaţii care tind să maximizeze beneficiile întreprinderii faţă de anumite investiţii”. După Peter F. Drucker, marketingul nu este propriu zis o activitate specializată. El cuprinde întreaga activitate a întreprinderii „văzută din punctul de vedere al cumpărătorului”. Pentru Henri Joanis, marketingul este o metodă ştiinţifică pentru detectarea şi cucerirea rentabilă a pieţei de......

Words: 7959 - Pages: 32

Free Essay

Aspecte Conceptuale Privind Relaţiile Publice

...relaţiile publice De la prima folosire a noţiunii de „relaţii publice” în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Statele Unite ale Americii şi până în prezent, numeroşi teoreticieni au încercat definirea corectă şi completă a termenului. Literatura de specialitate notează peste 1.000 de definiţii ale relaţiilor publice, lucru care poate fi explicat prin poziţia autorilor, privind relaţiile publice prin prismă sociologică, psihologică, filozofică, teoretică sau aplicativă. Pentru a lămuri definirea relaţiilor publice, Rex Harlow a sintetizat, în anul 1976, un număr de 479 de definiţii, ajungând la următorul concept: 1 „Relaţiile publice reprezintă o funcţie distinctă a managementului care ajută la stabilirea şi menţinerea unor căi reciproce de comunicare, de acceptare şi cooperare între organizaţie şi publicul său; sunt implicate în rezolvarea problemelor şi a situaţiilor dificile; ajută conducerea organizaţiei să fie informată şi să poată răspunde opiniei publice; definesc şi subliniază responsabilitatea managementului de a servi interesul public; ajută conducerea să fie la curent şi să folosească schimbările, servind ca un sistem de avertizare care ajută la anticiparea tendinţelor; folosesc cercetarea şi tehnicile de comunicare etice şi eficiente ca principale instrumente”. Organizaţiile profesionale din domeniul relaţiilor publice au şi ele opinii oarecum diferite în ceea ce priveşte definirea obiectului propriei lor activităţi. Astfel, Institutul......

Words: 4249 - Pages: 17

Free Essay

Politici Comerciale

...* Comerţ internaţional II Politici comerciale * Cursul Nr.1. * Fundamentele politicii comerciale * Tematica cursului * Politica comercială;abordări conceptuale; tipuri;determinanţi; obiective; * Specificităţi ale politicii în domeniul concurenţei; * Efecte ale politicii comerciale; cererea şi oferta de protecţie; metode de cuantificare a incidenţelor măsurilor de politică comercială; * Trăsăturile protecţiei economiei naţionale prin intermediul politicii comerciale; * Politica vamală; * Politica netarifară şi paratarifară; * Măsuri promoţionale şi de stimulare a exporturilor. * Sisteme comerciale preferenţiale şi derogatorii folosite în practica internaţională * Sistemul Generalizat de Preferinţe vamale în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare; * Sistemul Global de Preferinţe Comerciale; * Principalele tipuri de practici derogatorii de la conduita comercială multilaterală. * Gordon Brown –discurs ţinut în faţa Parlamentului European la 23.03.2009. * “ Propun să fin oneşti unii faţă de ceilalţi: sistemul nostru economic global nu doar a fost dezvoltat ci a fost şi distorsionat într-o măsură în care a început să evolueze contrar valorilor pe care le venerăm…Globalizarea nu trece doar peste graniţele noastre geografice, ea trece şi peste graniţele noastre morale”…”Protecţionismul ar trebui respins pentru că este o politică a defetismului, a reticenţei şi a temerii iar, în final,ajunge să nu protejeze pe......

Words: 10715 - Pages: 43

Free Essay

Oferta Fortei de Munca

...Cuprins: Introducere I. Cererea si oferta forţei de muncă II. Indicatorii numarului si structurii forţei de muncă III. Masurarea gradului de neocupare a forţei de muncă IV. Forta de munca in Romania Concluzii Bibliografie Introducere Functionarea oricarui sistem de productie este de neconceput fara prezenta si interventia omului. Procesele de productie a bunurilor corporale si necorporale, respectiv a serviciilor, capabile sa satisfaca cele mai diverse nevoi umane, au ca element comun faptul ca desfasurarea lor presupune prestarea de munca. Trecem printr-o perioada dificila a economiei, datorita crizei care a cuprins intreaga lume si care afecteaza si locurile de munca din tara nostra, fiind tot mai putine in ultimii ani dar care, dupa analiza specialistilor, se vor inmulti in viitorii ani, tototdata scazand si rata somajului care in momentul actual este destul de ridicata. In lucrarea ce va urma, vom incerca sa prezentam oferta fortei de munca existente in momentul actual, dar si o scurta analiza asupra previzionarii ofertei fortei de munca pana in anul 2014. I. Cererea si oferta forţei de muncă Factorul muncă, care contribuie la crearea, utilizarea si dezvoltarea celorlalti factori de productie, se asigură prin intermediul pieţei muncii, aceasta ocupând un rol central in sistemul economico-social. Datorită acestui lucru, piaţa muncii are o influenta directa asupra altor subsisteme si ramuri economice si determină diverse......

Words: 4350 - Pages: 18

Free Essay

Asigurarile de Viata

...FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ ÎN ROMÂNIA (STUDIU DE CAZ PE EXEMPLUL SOCIETĂŢII ING NEDERLANDEN ASIGURĂRI DE VIAŢĂ) Rezumat: The insurance companies offer many types of life insurance. In the following pages will be presented the most interesting types of life insurance, with their characteristics and financial evolution of ING Nederlanden. Începând cu desfiinţarea Administraţiei Asigurărilor de Stat - la 31 decembrie 1990 - şi o dată cu promulgarea Legii nr.47/1990 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor din domeniul asigurărilor, au fost create premisele demonopolizării şi încetării controlului bugetar al statului asupra fondurilor de asigurare. Portofoliul de asigurări şi patrimoniul ADAS-ului au fost preluate de primele trei societăţi de asigurare pe acţiuni nou constituite, cu capital integral de stat: Asigurarea Românească S.A.(ASIROM), Astra S.A., Carom S.A., care au început să funcţioneze în această formă de la 1 ianuarie 1991. Piaţa româneasca a asigurărilor şi reasigurărilor a cunoscut o evoluţie interesantă urmând evoluţiile contradictorii pe care le-a suportat şi economia în ansamblul ei. Comparând nivelul de dezvoltare şi importanţa asigurărilor în economia românească cu alte ţări europene, putem vedea că nici din acest punct de vedere nu se constată îmbunătăţiri, dimpotrivă: în timp ce în acestea continuă evoluţia, în România predomină stagnarea. Piaţa românească a asigurărilor de viaţă este o piaţă......

Words: 2416 - Pages: 10

Free Essay

Strategia de Produs

...Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Marketing şi Comunicare în Afaceri Anul I, grupa IV Strategii de produs | | | | | | | | | | |Lidia Bourceanu | |Florin Ciompu | |Alexandra Gavril | |Cătălina Grumezescu | |Violeta Pamparău | | | | | | | | | |Profesor: Adrian Monoranu | | | |Ianuarie 2010 | | ...

Words: 13015 - Pages: 53

Free Essay

Planul de Marketing Pentru Produsul Heineken

...Planul de Marketing pentru berea Heineken 2011 Introducere Scurt istoric Traditia Heineken începe în 15 februarie 1864, când Gerard Adriaan Heineken cumpara fabrica de bere Heystack din Amsterdam.Printre primele premii care atesta valoarea companiei si a produselor acesteia este cel obtinut la târgul mondial din 1889, Heineken câstigand atunci Diploma Grand Prix. În 1914 Henry Pierre Heineken a preluat conducerea companiei iar în 1928 Heineken face primii pasi spre o publicitate internationala unica, devenind furnizorul exclusiv de bere la Jocurile Olimpice din Amsterdam. Sub conducerea lui Henry, Heineken a devenit dintr-ocompanie nationala, o organizatie internationala, în 1931 punând bazele primei fabrici înafara granitelor Olandei, Malayan Breweries. Alfred Heineken, urmatorul membru al familiei care a condus organizatia a fost celcare a pus bazele unui lung fir de campanii publicitare de succes, Heineken devenind astfeluna din cele mai puternice marci din lume. Dupa moartea lui Alfred în 2002, fiica acestuia Charlene de Carvallho- Heineken, continua traditia familiei implicându-se în conducerea companiei. Astazi, Heineken este principalul producator de bere din Europa si numarul 3 în topul mondial al producatorilor de bere. Heineken produce peste 170 de varietati de produse cu gust de savoare locala, acestea fiind prezente în aproape orice tara de pe glob. Heineken România numara peste 1500 de angajati are cel mai variat portofoliu de produse de pe......

Words: 3367 - Pages: 14